Legea nr. 256/2015 privind exercitarea profesiei de dietetician, precum şi înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Colegiului Dieteticienilor din România (cu completări aduse în anul 2024)
Text publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 825 din 05 noiembrie 2015.
În vigoare de la 08 noiembrie 2015
CAPITOLUL I Dispoziţii generale
Art. 1. –
Prezenta lege reglementează activităţile şi practicile legate de exercitarea profesiei de dietetician, precum şi înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Colegiului Dieteticienilor din România, denumit în continuare CDR.
Art. 2. –
(1) Profesia de dietetician este o profesie liberală, în domeniul sănătăţii umane, furnizoare de servicii conexe actului medical.
(2) Profesia de dietetician are ca principal scop asigurarea unei nutriţii echilibrate a individului şi colectivităţilor umane, în vederea asigurării unei stări bune de sănătate, prin prevenirea stărilor patologice influenţate nutriţional şi prin promovarea, menţinerea şi recuperarea sănătăţii prin mijloace dietetice.
(3) În vederea realizării acestui scop, pe tot timpul exercitării profesiei, dieteticianul trebuie să acţioneze cu profesionalism, dovedind disponibilitate, competenţă, corectitudine, devotament, loialitate, confidenţialitate şi respect faţă de fiinţa umană.
Art. 3. –
(1) În exercitarea profesiei, dieteticianul aplică ştiinţa nutriţiei şi dieteticii în alimentaţia şi educaţia pe teme de alimentaţie a pacienţilor/beneficiarilor de servicii de nutriţie şi dietetică, cât şi a persoanelor ca subiect individual, atât a celor sănătoase, cât şi a celor bolnave.
(2) Dieteticianul contribuie la definirea, evaluarea şi controlul calităţii produselor şi dietelor alimentare oferite pacienţilor/beneficiarilor de servicii de nutriţie şi dietetică, ţinând cont de principiile şi obiectivele naţionale de prevenţie şi sănătate publică relevante în sfera nutriţiei şi alimentaţiei publice. De asemenea, dieteticianul participă la toate programele de sănătate publică ce implică o componentă alimentară.
(3) Deciziile profesionale ale dieteticianului vor fi luate în limitele competenţei sale profesionale, având în vedere interesul şi drepturile pacienţilor/beneficiarilor de servicii de nutriţie şi dietetică, respectarea voinţei acestora, grija faţă de sănătatea lor şi faţă de sănătatea publică, principiile general-acceptate de nutriţie şi dietetică, nediscriminarea între pacienţi/beneficiari de servicii de nutriţie şi dietetică, respectarea demnităţii umane şi a celorlalte principii şi reguli de etică şi deontologie în nutriţie şi dietetică.
(4) Profesia de dietetician se exercită pe bază de libertate profesională în probleme specifice de nutriţie şi dietetică a pacienţilor/beneficiarilor de servicii de nutriţie şi dietetică, fără îngrădiri administrative privind prescrierea de măsuri dietetice şi de nutriţie. Principiul independenţei profesionale conferă dieteticianului dreptul de iniţiativă şi decizie în exercitarea actului profesional, cu asumarea răspunderii pentru calitatea acestuia, în limitele respectării de către pacienţi/beneficiari de servicii de nutriţie şi dietetică a indicaţiilor dietetice primite.
CAPITOLUL II Exercitarea profesiei de dietetician cu drept de liberă practică
Art. 4. –
Profesia de dietetician se poate exercita în România de către:
a) cetăţeni ai statului român;
b) cetăţeni ai unui stat membru al Uniunii Europene, al unui stat aparţinând Spaţiului Economic European sau ai Confederaţiei Elveţiene;
c) soţul unui cetăţean român, descendenţii şi ascendenţii în linie directă, indiferent de cetăţenia acestora, aflaţi în întreţinerea unui cetăţean român;
d) membrii de familie ai unui cetăţean al unuia dintre statele prevăzute la lit. b), astfel cum sunt definiţi la art. 2 alin. (1) pct. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 102/2005 privind libera circulaţie pe teritoriul României a cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene, Spaţiului Economic European şi a cetăţenilor Confederaţiei Elveţiene, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
e) cetăţenii statelor terţe beneficiari ai statutului de rezident permanent în România;
f) beneficiarii unui statut de rezident pe termen lung acordat de unul dintre statele prevăzute la lit. b).
Art. 5. –
(1) Profesia de dietetician se exercită pe teritoriul României numai de către persoanele care au obţinut statutul de dietetician autorizat. Pentru obţinerea acestui statut persoanele fizice trebuie să îndeplinească, cumulativ, următoarele condiţii:
a) să aibă capacitate juridică civilă deplină de exerciţiu;
b) să posede un titlu oficial de calificare în nutriţie şi dietetică;
c) să fie apte din punct de vedere medical pentru practicarea profesiei;
d) să nu se găsească în vreunul dintre cazurile de nedemnitate prevăzute la art. 18;
e) să aibă calitatea de membru al CDR;
f) să se încadreze în una dintre categoriile prevăzute la art. 4.
(2) În sensul prezentei legi, prin titlu oficial de calificare în nutriţie si dietetică, se înţelege:
a) diploma de licenţă în specializarea nutriţie şi dietetică, eliberată de o instituţie de învăţământ superior, acreditată în România, pe domeniul sănătate, cu o durată de minimum 3 ani (180 de credite);
b) adeverinţă de absolvire a studiilor, eliberată la cererea absolventului, ca urmare a promovării examenului de licenţă, valabilă până la eliberarea diplomei de licenţă, conform prevederilor lit. a), dar nu mai mult de 12 luni de la data emiterii;
c) diplomă sau adeverinţă de tipul celei menţionate la lit. a) şi b), obţinută în străinătate şi recunoscută sau echivalată în România, după caz.
(3) Pentru a profesa ca dietetician pe teritoriul României, persoanele prevăzute la art. 4 sunt obligate să dețină o autorizație de liberă practică, eliberată de CDR, sau să exercite profesia sub supervizarea unui dietetician autorizat care îndeplinește condițiile de a fi supervizor, stabilite prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi, adoptate de Guvern, pe baza propunerilor CDR, sau a unui medic specialist sau primar pentru regimul igienico-dietetic recomandat în patologiile pentru care acel medic are certificată specialitatea sau competența conform legislației specifice profesiei de medic.
(4) În vederea eliberării autorizaţiei de liberă practică trebuie îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:
a) să deţină titlu oficial de calificare în nutriţie şi dietetică potrivit alin. (2);
b) să facă dovada efectuării unei perioade de practică sub formă de stagiu, în sensul Legii nr. 335/2013 privind efectuarea stagiului pentru absolvenţii de învăţământ superior, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 291 din 27 iunie 2000, cu modificările şi completările ulterioare, menționată în continuare ca Legea 335/2013, cu durata de un an, în domeniul nutriției și dieteticii, ca exercitare a profesiei sub supervizare, în conformitate cu dispozițiile prezentei legi, sau să dețină o diplomă de masterat în domeniul nutriției și dieteticii (ce atestă obținerea a 120 de credite transferabile);
c) să promoveze examenul naţional de dietetician autorizat, organizat de către instituţiile de învăţământ superior care au un program de licenţă acreditat în specializarea nutriţie şi dietetică, elaborat în colaborare cu CDR.
Art. 6. –
Pentru exercitarea profesiei de dietetician autorizaţia de liberă practică se eliberează şi se reînnoieşte obligatoriu de către CDR, la un interval de 5 ani.
Art. 7. –
(1) În termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi, instituţiile de învăţământ superior care au emis diplome de licenţă în specializarea nutriţie şi dietetică vor organiza primul examen naţional de dietetician autorizat, pentru posesorii de diplomă/adeverinţă de licenţă în specializarea nutriţie şi dietetică care îndeplinesc condiţiile menţionate la art. 5 alin. (4) lit. a) şi b).
(2) Examenul național de dietetician autorizat, pentru persoanele care dețin titlu oficial de calificare în nutriție si dietetică, se organizează de către CDR în colaborare cu instituții de învățământ superior care sunt autorizate să organizeze în România programe de studii universitare a căror absolvire conduce la deținerea unui titlu oficial de calificare în nutriție si dietetică, conform prevederilor din normele metodologice de aplicare a prezentei legi
Art. 8. –
(1) Toţi asistenţii medicali dieteticieni care optează pentru exercitarea profesiei de dietetician sunt obligaţi ca, în termen de 5 ani de la intrarea în vigoare a prezentei legi, să efectueze un stagiu de pregătire specifică, pentru o durată determinată, recunoscută de Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice şi de Ministerul Sănătăţii, conform standardelor ocupaţionale europene aprobate prin reglementările legale în vigoare, menit să aducă nivelul de pregătire a asistenţilor medicali dieteticieni la nivelul minim de licenţă în dietetică.
(2) Prin excepţie de la prevederile art. 5 alin. (1), atribuţiile dieteticianului pot fi exercitate de către asistentul medical cu competenţă în dietetică, pentru o perioadă de până la 5 ani de la intrarea în vigoare a prezentei legi.
(3) După expirarea termenului de 5 ani asistenţii medicali dieteticieni care nu au obţinut o diplomă de licenţă în specializarea nutriţie şi dietetică nu vor putea să mai profeseze în acest domeniu şi vor putea profesa ca asistenţi medicali, aceasta fiind profesia lor de bază.
Art. 9. –
Supravegherea şi controlul exercitării profesiei de dietetician se realizează în principal de către CDR și, complementar, de autoritățile prevăzute la art.9 alin.(2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2000 privind organizarea şi funcționarea cabinetelor de liberă practică pentru servicii publice conexe actului medical, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 291 din 27 iunie 2000, aprobată cu modificări prin Legea nr. 598/2001, cu modificările și completările ulterioare, menționată în continuare ca OUG 83/2000.
CAPITOLUL III Forme de exercitare a profesiei de dietetician cu drept de liberă practică
Art. 10. –
Principalele domenii de practică în care activează dieteticianul sunt:
a) dietetician administrativ: activează în managementul serviciilor şi produselor alimentare cu responsabilitatea de a furniza informaţii privind produsele nutriţionale adecvate, hrana de calitate pentru indivizi şi grupuri în stare de sănătate şi de boală, în cadrul unor instituţii sau comunităţi;
b) dietetician clinic: activează la nivelul îngrijirilor medicale primare, secundare şi terţiare, cu responsabilitatea de a planifica, a educa, a supraveghea şi a evalua un plan de alimentaţie, conceput clinic, pentru a asigura pacienţilor/beneficiarilor de servicii de nutriţie şi dietetică o stare de sănătate nutriţională optimă; dieteticienii clinici pot lucra autonom în cabinete individuale, în instituţii medicale, cabinete medicale, spitale, unităţi staţionare şi cămine de bătrâni;
c) dietetician pentru sănătatea publică sau comunitar: activează cu rol direct în promovarea sănătăţii şi formularea politicilor de promovare a alegerilor produselor alimentare la nivel de individ/grupuri, care să ducă la îmbunătăţirea şi menţinerea sănătăţii nutriţionale concomitent cu minimalizarea riscurilor care decurg din bolile cu determinare nutriţională;
d) cadrele didactice şi cercetătorii care au parcurs ciclul Bologna au posibilitatea de a continua programul de licenţă cu un program de master şi apoi cu unul de doctorat;
e) alte domenii de practică în domeniul dieteticii pot fi stabilite prin ordin comun al ministrului sănătăţii, ministrului educaţiei şi cercetării ştiinţifice şi ministrului muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice.
Art.10^1
Gradele profesionale în profesia de dietetician sunt:
a) dietetician stagiar;
b) dietetician generalist;
c) dietetician specialist;
d) dietetician primar;
Art. 11. –
(1) Exercitarea profesiei de dietetician se realizează în instituții publice, private sau în forme independente de exercitare a profesiei, cu respectarea prevederilor OUG 83/2000, în măsura în care prin prezenta lege sau prin acte normative speciale nu se prevede altfel.
(2) Formele independente de exercitare a profesiei sunt cele reglementate ca și cabinete individuale, asociate sau grupate sau societăți civile de dietetică, conform tipurilor de forme de exercitare a profesiei, fără personalitate juridică, prevăzute de art.1 alin.(6) din OUG 83/2000 respectiv cabinete în structura persoanelor juridice respectiv fără scop lucrativ, prevăzute de art.1 alin.(7) respectiv (8) din aceeași OUG 83/2000.
(3) Formele independente de exercitare a profesiei de dietetician pot angaja personal salariat, pot încheia contracte de colaborare cu alți dieteticieni, contracte de conlucrare cu alte forme independente de exercitare a profesiei, contracte cu furnizorii de bunuri şi servicii necesare activității lor, contracte specifice cu unități medicale, educaționale, sociale, sportive, de alimentație publică, de îngrijire corporală, de industrie alimentară şi farmaceutică, cu mijloace de comunicare în masă, forme specifice de exercitare a profesiei de medic şi a diverselor alte profesii în sfera serviciilor conexe actului medical şi alte acte juridice civile, în condițiile Codului civil şi legilor speciale aplicabile.
(4) La constituirea societăților conform Legii societăților nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, denumită în continuare Legea 31/1990, dacă urmează să desfășoare activitate în domeniul dieteticii, se aplică următoarele reguli cumulative, în completarea și, dacă e cazul, prin derogare de la cele prevăzute de Legea 31/1990 și OUG 83/2000:
a) alături de obiectul principal de activitate, axat pe servicii de dietetică. poate avea ca obiecte secundare de activitate doar domenii conexe, cum sunt cele legate de sport, psihologie, kinetoterapie, înfrumusețare corporală, vânzare de suplimente alimentare și produse alimentare recomandate, servicii de educație, cercetare, organizare de evenimente, alimentație publică, turism, închiriere de spatii și alte asemenea, așa cum sunt detaliate în normele metodologice de aplicare a prezentei legi;
b) cel puțin un administrator cu drepturi depline al societății trebuie să fie dietetician autorizat, cu autorizația de liberă practică valabilă;
c) cel puțin jumătate dintre părțile sociale sau acțiunile societății sunt deținute de asociați sau acționari persoane fizice ce dețin calitatea de dietetician autorizat, cu autorizația de liberă practică valabilă sau sunt persoane juridice ce sunt ele însele forme de exercitare independentă a profesiei de dietetician sau instituții publice cu activitate specifică în domeniu, conform precizărilor din normele metodologice de aplicare a prezentei legi;
d) cel puțin 1/3 dintre beneficiarii reali, în sensul Legii 129/2019 privind prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, sunt persoane fizice ce dețin calitatea de dietetician autorizat, cu autorizația de liberă practică valabilă;
Art. 11^1
(1)Modurile de exercitare a profesiei de dietetician sunt:
a) ca salariat
b) ca funcționar public, militar, demnitar sau altă funcție publică;
c) ca titular de cabinet de dietetică;
d) ca asociat într-o societate de dietetică;
e) ca dietetician colaborator, cu statut de persoană ce desfășoară activități economice independente din sfera profesiilor liberale, ce nu constituie o formă de exercitare a profesiei, ci este în colaborare cu o asemenea formă;
f) ca voluntar exterior în asociații sau fundații care activează ca forme de exercitare a profesiei sau ca membru ce desfășoară în virtutea acelei calități activitate neremunerată în domeniul dieteticii în acea asociații care activează ca forme de exercitare a profesiei;
(2) Prin excepție de la prevederile alin.(1), activitatea dieteticienilor stagiari se poate desfășura numai în modalitățile prevăzute la alin.(1) lit.a),b) și e);
Art.11^2
(1) Activitatea dieteticienilor se poate desfășura:
a) la sedii ale formei, independente sau nu, de exercitare a profesiei în cadrul căreia activează;
b) la beneficiarul final efectiv;
c) la sedii ale unor terți unde aceștia facilitează sau solicită prestația pentru beneficiarii finali efectivi;
d) în locuri publice, de tipul unor standuri la târguri, expoziții, congrese și alte evenimente, cu respectarea condițiilor stabilite de CDR privind asigurarea concurenței loiale și respectării eticii și deontologiei profesionale;
e) prin mijloace de comunicare la distanță în timp real;
(2) Prin excepție de la prevederile alin.(1), activitatea dieteticienilor stagiari se poate desfășura numai în modalitățile prevăzute la alin.(1) lit.a)-d) și în măsura în care se poate asigura în acele condiții supervizarea profesională;
Art.11^3
(1) Contractele de colaborare și conlucrare sunt supuse avizării CDR iar modelul-cadru al acestora este aprobat de CDR.
(2) Formele independente de exercitare a profesiei de dietetician, fără personalitate juridică, se consideră constituite la data hotărârii CDR de aprobare a constituirii lor și încetate la data la care CDR ia act de încetare sau pronunță încetarea, iar modificările importante sunt considerate adoptate sub rezerva încuviințării lor de CDR, respingerea definitivă fiind condiție rezolutorie pentru acele modificări.
(3) Formele independente de exercitare a profesiei de dietetician, cu personalitate juridică, se consideră constituite la data dobândirii personalității juridice dar pot începe activitatea specifică profesiei de dietetician doar la data avizării de către CDR constituirii, și încetate la data radierii lor, chiar dacă CDR ia act cu întârziere de radiere, iar modificările importante sunt considerate adoptate sub rezerva încuviințării lor și de către CDR, respingerea definitivă fiind condiție rezolutorie pentru acele modificări.
(4) Contractele ce stau la baza stagiului, indiferent de natura lor juridică, sunt pe termen determinat de cel mult un an de activitate efectivă, pe posturi sau poziții expres prevăzute ca ocupabile numai de stagiari, nefiind aplicabile prevederile art.20 alin.(2) și art.(21) din Legea nr. 335/2013 privind efectuarea stagiului pentru absolvenții de învățământ superior, cu modificările și completările ulterioare, iar durata contractului poate fi prelungită doar dacă intervin suspendări pe parcursul derulării lui, pentru a se atinge durata efectivă de zile lucrate corespunzătoare unui salariat ce are concediul anual de odihnă la nivelul minim legal iar durata cumulată a suspendărilor contractului, din orice motive, nu poate depăși 5 ani.
(5) Dieteticianul stagiar exercita profesia numai sub supervizare, în formele prevăzute la art.11^1 alin.(2), având ca și contract accesoriu contractului principal și un contract de stagiu conform Legii 335/2013 sau un act contractual sau un temei legal echivalent contractului de stagiu, corespunzător relației contractuale alta decât cea bazată pe un contract individual de muncă guvernat de Legea 53/2003 privind Codul Muncii, dacă este cazul;
(6) Alte detalii privind modurile de exercitare a profesiei de dietetician și privind stagiul, inclusiv modelul-cadru de convenție de stagiu care se încheie de către stagiarii care nu sunt salariați, precum și detaliile privind formare profesională continuă obligatorie, privind dobândirea titlurilor de dietetician specialist și dietetician primar și drepturile și responsabilitățile acestora, sunt stabilite prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi, care pot prevede ca unele elemente mai tehnice sau de importanță mai redusă să fie reglementate de Statutul ori Regulamentul de organizare și funcționare al CDR.
CAPITOLUL IV Înființarea, organizarea și funcționarea CDR
Art. 12. –
(1) CDR se înfiinţează şi funcţionează ca organizaţie profesională, neguvernamentală, apolitică, atât la nivel naţional, cât şi la nivel teritorial, având ca obiect de activitate controlul, supravegherea şi modul de exercitare a profesiei de dietetician.
(2) Structurile și mecanismele principale de organizare și funcționare a CDR la nivel naţional şi la nivel teritorial sunt stabilite prin Statutul CDR iar cele mai de detaliu prin Regulamentul intern de organizare şi funcționare.
(3) Statutul CDR se aprobă prin ordin al ministrului sănătății, la propunerea CDR, și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(4) Regulamentul intern de organizare şi funcționare al CDR se elaborează și aprobă de către CDR și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Art. 13. –
(1) Atribuţiile CDR sunt următoarele:
a) asigură respectarea cadrului legal şi organizatoric pentru exercitarea profesiei de dietetician în condiţiile prezentei legi, inclusiv prin funcţia de control profesional, de autoritate disciplinară şi jurisdicţie profesională;
b) instituie standarde de calitate a serviciilor profesionale în domeniul dieteticii şi norme deontologice în exercitarea profesiei de dietetician;
c) instituie un cadru de promovare şi dezvoltare a competenţei profesionale;
d) reprezintă interesele membrilor săi în faţa autorităţilor publice şi administrative, în organismele profesionale internaţionale, precum şi în litigiile cu terţii;
e) ţine evidenţa dieteticienilor autorizaţi şi, după caz, acordă, certifică, suspendă şi retrage dreptul de exercitare a profesiei de dietetician pe teritoriul României;
f) mediază şi arbitrează divergenţele dintre dieteticienii autorizaţi, dintre aceştia şi formele autonome de exercitare a profesiei, ori dintre formele de exercitare a profesiei.
(2) Alte atribuţii sunt prevăzute prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.
CAPITOLUL V
Drepturile şi accesul pacienţilor/beneficiarilor de servicii de nutriţie şi dietetică la serviciile medicale oferite de dieteticieni
Art. 14. –
Toate persoanele au acces liber la consilierea şi terapia dietetică, reglementate conform prezentei legi.
Art. 15. –
Persoanele care se adresează unui dietetician beneficiază de confidenţialitatea datelor privind starea lor de sănătate.
Art. 16. –
Practicile şi procedurile de nutriţie şi dietetică de care beneficiază populaţia asigurată sunt stabilite prin negociere cu Ministerul Sănătăţii şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi sunt prevăzute în Contractul-cadru care reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate, fiind decontate din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate.
CAPITOLUL VI Dispoziţii tranzitorii şi finale
Art. 17. –
(1) Autorizația de liberă practică poate fi obținută în cel mult 5 ani de la finalizarea stagiului respectiv obținerea diplomei de masterat, prevăzute la art.5 alin.(4) lit. b);
(2) Autorizația de liberă practică se obține în urma promovării examenului de dietetician autorizat și a îndeplinirii tuturor celorlalte condiții necesare, prevăzute la art.5 și, dacă e cazul, în legi speciale;
(3) Cererea de dobândire a calității de membru CDR se depune cel târziu la data înscrierii la examenului național de dietetician autorizat iar calitatea se acordă de la data promovării examenului, dacă sunt îndeplinite celelalte condiții legale și statutare.
(4) Neexercitarea timp de 5 ani a profesiei de dietetician, în alte cazuri decât conform alin.(5) și interpretată în sensul de mai puțin de 120 de ore / an, suspendă de drept autorizația de liberă practică și impune promovarea din nou a examenului național de dietetician autorizat;
(5) Beneficiarul autorizației de liberă practică poate cere suspendarea voluntară a acesteia pe cel mult 3 ani, continui sau fracționați într-un interval de 5 ani, în caz contrar ea fiind anulată de drept și redobândirea implicând promovarea din nou a examenului național de dietetician autorizat;
Art. 18. –
Este nedemnă şi nu poate exercita profesia de dietetician:
a) persoana care a fost condamnată definitiv pentru săvârşirea unei infracţiuni de natură a aduce atingere profesiei de dietetician;
b) persoana care, în exercitarea profesiei de dietetician, a săvârşit abuzuri prin care au fost încălcate drepturi şi libertăţi fundamentale ale omului, stabilite prin hotărâre judecătorească definitivă.
Art. 19. –
(1) Dieteticianul cu drept de liberă practică răspunde disciplinar pentru nerespectarea prevederilor prezentei legi, a normelor metodologice de aplicare a acesteia şi a Statutului CDR.
(2) Constatarea, cercetarea şi sancţiunile abaterilor disciplinare sunt prevăzute în Statutul CDR.
(3) Analizarea şi soluţionarea cazurilor de malpraxis se fac de către CDR, care poate colabora cu Colegiul Medicilor din România sau, după caz, cu Colegiul Farmaciştilor din România.
(3^1) Sancțiunile disciplinare pot include și:
a) excluderea din profesie, cu anularea autorizației de liberă practică în cazul dieteticienilor care o dețineau;
b) suspendarea autorizației de liberă practică în cazul dieteticienilor care o dețineau, pentru o perioadă de la o lună la trei ani;
c) suspendare dreptului de a exercita profesia;
d) suspendarea sau dizolvarea / desființarea formei de exercitare a profesiei sau calității de dietetician colaborator;
e) refuzul sau retragerea avizului pentru contractul de colaborare sau conlucrare;
f) deschiderea acțiunii de dizolvare judiciară a formei cu personalitate juridică de exercitare a profesiei de dietetician în cazurile în care încălcări grave sau repetate a normelor legale impun o asemenea măsură;
(4) Răspunderea disciplinară a dieteticienilor cu drept de liberă practică nu exclude răspunderea penală, contravenţională, civilă sau materială, conform prevederilor legale.
Art. 20. –
(1) În termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, Ministerul Sănătăţii, cu consultarea instituţiilor de învăţământ superior care au un program de licenţă acreditat în specializarea de nutriţie şi dietetică, emite normele metodologice aprobate prin hotărâre a Guvernului.
(2) În termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, profesia de dietetician licenţiat, precum şi ocupaţiile prevăzute la art. 10 se introduc în Clasificarea ocupaţiilor din România, prin ordin comun al ministrului sănătăţii şi ministrului muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice.
Nr. 256.